IMSP SR Cimislia
home mail network
minister

Orele de lucru

Orele de lucru:
Secţia Consultativă
Luni-Vineri 8.00-16.00
Pauză  13.00-14.00
Zi liberă sîmbătă, duminică
Serviciul de staţionar 24/24 ore
8.00-18.00 activitatea programată
18.00-8.00 servicii de urgenţă
Telefoane de contact:
Hotline (373 241) 22339
Anticamera (373 241) 22391
Fax (373 241) 22391
E-Mail:
Consultant srcimislia@ms.md
Web admin serghei.traci@ms.md

 

Servicii  Promovarea Sanatatii  Materiale informative  Ziua Mondiala a BPOC

Ziua Mondiala a BPOC

De Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC), marcată pe 20 noiembrie, specialiştii din domeniul sănătăţii din întreaga lume desfăşoară diverse activităţi pentru sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor globale legate de BPOC şi ameliorarea îngrijirii pacientului.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o patologie pulmonară gravă, ce prezintă un obstacol pentru respiraţia normală. Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), până în anul 2030, BPOC va fi a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă.

Cele mai frecvente semne ale BPOC sunt: dispneea (sau senzaţia de insuficienţă de aer), expectoraţiile patologice şi tusea cronică. Cu avansarea treptată în severitatea bolii, bolnavii de BPOC simt limitări în activităţile fizice cotidiene aşa cum urcarea treptelor, transportarea valizei etc.

Diagnosticul BPOC este confirmat printr-un test simplu de spirometrie, care permite înregistrarea volumului de aer pe care omul îl poate inspira şi expira, la fel, a vitezei cu care aerul pătrunde şi iese din căile aeriene. Deoarece BPOC evoluează lent, boala este diagnosticată la persoanele cu vârsta peste 40 ani. Tratamentul adecvat poate ameliora simptomele şi calitatea vieţii oamenilor suferinzi de BPOC.  

În trecut, BPOC era mai frecvent întâlnită printre bărbaţi, însă, odată cu creşterea răspândirii tabagismului printre femei şi creşterea expunerii la aerul poluat din interiorul locuinţelor, maladia afectează ambele genuri în măsură aproximativ egală. Aproape 90% din cazurile de decese prin BPOC se înregistrează în ţările cu venituri mici şi medii, unde nu se aplică strategii efective pentru profilaxia şi combaterea acestei maladii.

BPOC poate fi prevenită. Cauza principală de dezvoltare a BPOC este tabagismul (inclusiv inhalarea pasivă a fumului de ţigară). Alţi factori de risc sunt: poluarea aerului din interiorul încăperilor; poluarea aerului atmosferic; expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă (vapori, substanţe şi gaze iritante) ş.a. Convenţia OMS privind controlul tutunului (CCCT) a fost elaborată că răspuns la globalizarea epidemiei fumatului, în scopul protecţiei de efectele nocive ale tutunului. CCCT este primul acord global în domeniul ocrotirii sănătăţii, care a fost încheiat între OMS şi ratificat de peste 167 ţări, inclusiv de Republica Moldova.

Conform estimărilor OMS, 65 de milioane de oameni de pe glob suferă de BPOC. Mai mult de 3 milioane de oameni au decedat de BPOC în anul 2005, ceea ce constituie 5% din totalul deceselor la nivel global.

În Republica Moldova, potrivit datelor statistice, în anul 2012au fost înregistraţi 43.730bolnavi de bronşită şi emfizem pulmonar, ceea ce constituie 154la 10.000 populaţie adultă. Mortalitatea din acest grup de adulţi a constituit 29,9 la 100.000 populaţie adultă.