IMSP SR Cimislia
home mail network
minister

Orele de lucru

Orele de lucru:
Secţia Consultativă
Luni-Vineri 8.00-16.00
Pauză  13.00-14.00
Zi liberă sîmbătă, duminică
Serviciul de staţionar 24/24 ore
8.00-18.00 activitatea programată
18.00-8.00 servicii de urgenţă
Telefoane de contact:
Hotline (373 241) 22339
Anticamera (373 241) 22391
Fax (373 241) 22391
E-Mail:
Consultant srcimislia@ms.md
Web admin serghei.traci@ms.md

 

Servicii  Promovarea Sanatatii  Materiale informative   Saptamina "Anticancer

Saptamina "Anticancer

Modul sănătos de viaţă în prevenirea maladiilor oncologice

În uitimile decenii se constată o creştere a indicilor morbidităţii şi mortalităţii prin cancer în mai multe ţări, inclusiv şi în ţara noastră.
Cauzele primordiale a situaţiei date sunt considerate: dezastrul ecologic, ca rezultat al activităţii umane, abuzul de alcool, alimentaţia incorectă, fumatul, stresul psiho-social, creşterea longevităţii oamenilor.
Astfel, problema cancerului a depăşit deja cadrul pur profesional al medicinei şi a devenit o problemă a întregii societăţi la nivel statal şi chiar global.
în structura maladiilor înregistrate în Republica Moldova cancerul se plasează pe locui 12, în acelaşi timp în structura generală a mortalităţii - decesele în urma tumorilor maligne ocupă locul ÎI, invaliditatea - locul III, după afecţiunile cardiovasculare. Acest fapt denotă agresivitatea acestei maladii sociale şi pierderile colosale socio-economice în urma lor.
în anul 2009 au fost luaţi la evidenţă 8043 bolnavi primari, (anul 2008 -7607; 2007 - 7501; 2006 - 7361; 2005 - 6952 bolnavi primari).
Indicii morbidităţii atingînd cota în anul 2009 - 225,6 ia 100000 populaţie, (în anul 2008 acest indice a constetuit - 213,1; 2007 - 209,7; 2006-205,3; 2005 -193,4 cazuri la 100 mii locuitori).
Prevalenta prin tumori maligne în anul 2009 a constituit - 1202,9 bolnavi la 100000 de populaţie, ori - 42946 de bolnavi (în 2008 acest indice a constituit 1174,6 ia 100000 de populaţie, ori 41936 de bolnavi; în 2007 - 1119,1 ori 40030 de bolnavi şi respectiv în 2006 - 1072,0, ori 38435 de bolnavi).
Indicii mortalităţii în anul 2009 a constituit 158,7 la 100000 de populaţie (în 2008 -157,4; 2007- 152,6).
Supravieţuirea bolnavilor cu maladii oncologice 5 ani şi peste a constituit în 2006 -45,3%; 2007 - 44,5%; 2008 - 46„0%; 2009 - 47,7%.
în structura generală a morbidităţii oncologice s-au produs în anul 2009 unele schimbări neesenţiale a tumorilor faţă de 2008, şi anume: cancerul colorectal a fost depistat cel mai frecvent şi s-a situat pe I loc cu 12,8% (a.2008 - 11,9%). Mai puţin frecvent a fost diagnosticat cancerul glandei mamare cu 11,2% (a.2008-113%), pe locul III s-a situat cancerul pulmonar cu 10,2% (a.2008 - 11,3%), cancerul pielii (locul IV) - cu 9,7% (a.2008 - 50,0%), cancerul stomacal (locui V) -cu 5,8%(a.2008 - 5,6%).
Aceste localizări în ansamblu alcătuiesc 49,7% din toate patologiile oncologice maligne şi constituie grupul de patologii oncologice mai des întîlnite şi depistate la populaţia republicii.
Morbiditatea prin tumori maligne la bărbaţi constituie în 2009 - 232,2 la 100000 (a.2008 -21,27; la femei în 2009- 215,3 la 100000 (a.2008 -206,47); la copii (0-17 ani) în 2009 - 9,1 la 100000 (a.2008 - 8,17).
 
Gradul de informare a populaţiei privind factorii de risc joacă un rol important în profilaxia cancerului. Eficienţa profilaxiei cancerului depinde, în mare măsură, de comportarea oamenilor. De aceea educaţia pentru sănătate nu se poate limita numai la răspîndirea cunoştinţelor în problemele' profilaxia, ea trebuie să fie orientată şi spre transformarea cunoştinţelor în convingere şi în acţiuni concrete, spre formarea unui mod sănătos de viaţă.
Modul de viaţă este o noţiune ce caracterizează particularităţile zilnice ale vieţii umane, cuprinzînd munca, traiul, formele de utilizare a timpului liber, satisfacerea necesităţilor materiale şi spirituale, participarea la viaţa politică şi socială, normele şi regulile comportării oamenilor, însuşirea şi menţinerea abilităţii în domeniu) fortificării propriei sănătăţi.
 
Scopul principal al profilaxiei primare a maldiilor oncologice este ameliorarea stării sănătăţii populaţiei - reducerea morbidităţii din cauza acestor maladii.
Această problemă trebuie rezolvată prin realizarea unui complex de măsuri în vederea descoperirii şi controlării principalilor factori de risc.
Eficienţa măsurilor oncologice se determină după intensitatea influienţei profilactice asupra populaţiei şi după receptivitatea populaţiei la această influienţâ. Pentru atingerea scopului este necesar:
- Informarea calitativă eficientă a populaţiei despre metodele de depistare şi corecţie a factorilor de risc, despre importanţa lor în dezvoltarea afecţiunilor oncologice.
- Schimbarea atitudinii populaţiei faţă de propria sănătate şi creşterea responsabilităţii cetăţenilor pentru păstrarea ei la nivel individual, familia şi social.
- Organizarea ajutorului individual eficient persoanelor cu factori de risc ai afecţiunilor oncologice.
 
Rolul principal în înfăptuirea măsurilor profilactice revine lucrătorilor medicali şi în primul rînd, medicilor de familie. în prezent activitatea medicilor este orientată, în special, spre tratarea bolilor depistate, iar problemele profilaxiei nu au devenit încă o parte indisolubilă a activităţii practice a ocrotirii sănătăţii.
Măsurile profilactice trebuie să fie orientate, în primul rînd, spre ridicarea nivelului culturii sanitare a populaţiei, spre schimbarea atitudinii fiecărui om faţă de propria sănătate. Concomitent, pentru sporirea eficienţei intervenţiei profilactice este necesar, ca paralel cu măsurile educaţionale, menite să informeze populaţia, să se organizeze un ajutor individual eficient persoanelor supuse riscurilor pentru sănătate.
Astfel, eficienţa profilaxiei primare a afecţiunilor oncologice depinde de atitudinea lucrătorilor medicali faţă de problemele profilaxiei.
 
Educaţia pentru sănătate a populaţiei este o parte componentă a complexului de măsuri profilactice şi curative, desfăşurate în prevenirea acestor maladii, în activitaea de educaţie pentru sănătate privind profilaxia cancerului e necesar să elucidăm principalii factorii etiologici cancerigeni şi măsurile de combatere a acestor agenţi implicaţi în cancerogeneză.
Din acestea fac parte următoarele măsuri;
1. Combaterea poluării mediului şi profilaxia individuală a cancerului.
2. Combaterea alcoolismului.
3. Combaterea fumatului.
4. Organizarea corectă a alimentaţiei.
5. Combaterea stresului în cadrul profilaxiei maladiilor oncologice.
6. Organizarea examenelor medicale profilactice în volum deplin şi respectarea strictă de către persoane a indicaţiilor medicilor.
 
Specialiştii în domeniu, la planificarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie pentru sănătate şi promovare a modului sănătos vor ţine cont de aceste măsuri şi vor antrena în munca de educaţie pentru sănătate nu numai lucrătorii medicali dar şi societatea în întregime.
 
În popularizarea cunoştinţelor medico-igienicc privind profilaxia maladiilor oncologice vor fi utilizate diverse forme şi mijloace de educaţie pentru sănătate, cum ar fi:
  • mijloace verbale (conferinţa, lecţia, convorbirea individuală, convorbirea în grup);
  • mijloace scrise sau tipărite (articolul, reportajul, interviul, broşuri, foi volante, ghiduri, etc);
  • mijloace vizuale (afişul, panoul, fotografia, expoziţia, etc);
  • mijloace audio-vizuale (filmul educativ-sanitar, televiziunea, radioul);
  • alte mijloace sau forme de educaţie pentru sănătate (cursurile „şcoala mamei", consultaţia profilactică pe grupuri omogene de bolnavi, etc).
 
Popularizarea cunoştinţelor medico-igienice  privind profiaxia maladiilor oncologice, care are drept obiectiv promovarea preceptelor modului sănătos de viaţă, va fi efectivă numai în cazul desfăşurării sistematice, selectării corecte a formelor şi mijloacelor de educaţie pentru sănătate.