IMSP SR Cimislia
home mail network
minister

Orele de lucru

Orele de lucru:
Secţia Consultativă
Luni-Vineri 8.00-16.00
Pauză  13.00-14.00
Zi liberă sîmbătă, duminică
Serviciul de staţionar 24/24 ore
8.00-18.00 activitatea programată
18.00-8.00 servicii de urgenţă
Telefoane de contact:
Hotline (373 241) 22339
Anticamera (373 241) 22391
Fax (373 241) 22391
E-Mail:
Consultant srcimislia@ms.md
Web admin serghei.traci@ms.md

 

Servicii  Promovarea Sanatatii  Materiale informative  Lunarul BDA intoxicatii acute holara

Lunarul BDA intoxicatii acute holara

 

“Bolile diareice acute pot fi prevenite
 
Situaţia epidemiologică la holeră în lume este nesatisfăcătoare fiind determinată de morbiditatea înregistrată în ţările Africii şi Asiei. Fenomenul globalizării, intensificarea relaţiilor comerciale şi culturale, inclusiv cu majoritatea ţărilor afectate de holeră creează riscuri reale de import al holerei în multe ţări libere de această maladie.
În a.2008 - 56 ţări (a.2007-53) au notificat OMS despre înregistrarea cazurilor de holeră, însă atît numărul cazurilor de boală a crescut cu 7,0% (a.2008-190130, a.2007-177963) cât şi celor – de deces cu 27,1% (a.2008 -5143, a.2007-4031). Rata fatalităţii a rămas la nivelul a.2008 şi constituie 2,7%. O mare parte a cazurilor de holeră (179323) au fost înregistrate în ţările din Africa. Majorarea numărului de cazuri se datorează izbucnirilor îndelungate într-un şir de ţări ca Angola, Sudan, Congo, etc. unde lucrează şi cetăţeni a RM. Aceste izbucniri au continuat să fie înregistrate şi în a.2009, cu depistarea izbucnirilor în Zimbabve, Irak, etc.
În 6 ţări din Europa în a.2008 au fost înregistrate 22 cazuri de import de holeră, inclusiv în Marea Britanie - 8, Franţa - 2, Olanda şi Spania - cîte 5,etc.         Situaţia epidemiologică la holeră, la etapa actuală, menţine riscul importului holerei în RM de către cetăţenii ţării noastre sau rezidenţii care călătoresc în zonele endemice la holeră.
În Republica Moldova în ultimii 9 ani nu au fost înregistrate cazuri de holeră la persoane sau depistate tulpini toxigene V.Cholerae O1 din obiectele mediului ambiant.
            Totuşi, în ultimii 3 ani se atestă circulaţia V.Cholerae O1 cu capacităţi patogene reduse şi V.Cholerae non O1 în obiectele de mediu (în apă, mîl, hidrobionţii bazinelor de suprafaţă).
În a.2010 se menţine posibilitatea reală de apariţie a cazurilor indigene de holeră, iar riscul importului holerei există permanent. Situaţia se complică şi datorită prezenţei V.Cholerae non O1 în obiectele de mediu (bazinelor acvatice deschise), carenţelor în respectarea igienei în locuri publice şi igienei personale.
Situaţia la bolile diareice acute (BDA) în Republica Moldova este nefavorabilă. Anual se înregistrează circa 10 mii cazuri de boală, de la 10 pînă la 20 cazuri letale la copii sub vîrsta de 5 ani. Din numărul total de cazuri de BDA ponderea copiilor depăşeşte 70%. Cei mai afectaţi sunt copiii sub 5 ani.
În mediul rural nivelul sumar al morbidităţii prin BDA este de 1,5 ori mai jos în comparaţie cu mediul urban, cea ce denotă o adresabilitate scăzută a populaţiei de la sate după asistenţă medicală în cazul BDA.
Respectarea măsurilor de prevenire a BDA şi necesitatea solicitării asistenţei medicale în caz de boală (mai ales la copii) poate contribui semnificativ la reducerea surselor de infecţie în populaţie şi limitarea răspîndirii cazurilor noi de boală.
Un nivel înalt al morbidităţii se înregistrează practic în toate lunile anului, fapt determinat de acţiunea permanentă a factorilor de risc (alimentari şi habituali), posibilitatea apariţiei izbucnirilor epidemice şi situaţia sanitaro-igienică existentă.
Totuşi riscul înalt de molipsire rămâne în perioada caldă, lunile iunie-septembrie.
Trebuie de menţionat, că în anul 2009 au fost înregistrate 5 izbucniri epidemice de BDA la obiectele de alimentaţie publică (a.a.2006-2009 sumar - 20) cu calea alimentară de transmitere, în comparaţie cu anii precedenţi, cînd aproape toate izbucnirile au avut loc în condiţii casnice. Cazurile principale al izbucnirilor sînt folosirea materiei prime infectate primar, implicarea în procesul de pregătire a bucatelor a purtătorilor de salmonele, încălcarea gravă a tehnologiei preparării bucatelor şi nerespectării igienei personale.
În grupa bolilor diareice acute sunt incluse un şir de patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral, ca exemplu: holera, dizenteria, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza, etc. Fiecare din acestea se caracterizează prin febră pînă la 400C, dureri abdominale, greţuri, vomă, scaun lichid cu frecvenţă pînă la 20-30 ori pe zi, uneori cu striuri de sînge, mucus, slăbiciuni generale, cefalee, etc. La unii bolnavi, mai ales la copii pînă la 1 an boala se poate agrava, dezvoltînd septicemie, deshidratare severă şi respectiv şocul toxico - infecţios.
În cazul apariţiei semnelor clinice de BDA, nu se permite autotratamentul, mai ales cînd aceste simptoame se dezvoltă la copii, trebuie de consultat urgent medicul, pentru diagnosticul corect şi prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat.
Agenţii cauzali ai BDA, în multe cazuri posedă rezistenţă la antibiotice şi numai medicul poate recomanda o terapie adecvată.
Perioada de incubaţie - este durata de timp de la pătrunderea agentului cauzal în organism pînă la apariţia semnelor clinice, la diferite boli poate varia de la 30 minute pînă la 3 - 7 zile.
Trebuie de menţionat, că un element caracteristic al BDA este creşterea frecvenţei cazurilor de boală în perioada caldă a anului.
Omul se infectează prin 3 căi: alimentară, habituală şi hidrică, respectiv şi măsurile profilactice sunt îndreptate către aceste 3 căi de transmitere a infecţiei.
Această categorie de boli, numită în popor „boli ale mâinilor murdare” sau „boli ale lipsei de igienă personală şi comunitară” poate fi prevenită prin respectarea unor măsuri simple şi deloc costisitoare.
În anul 2009 s-au înregistrat 886 cazuri toxiinfecţii alimentare dintre care 788 de origine bacteriană, inclusiv 5 – botulism şi 98 cazuri de otrăviri cu ciuperci. Au fost afectate total 1040 de persoane, dintre care în intoxicaţiile de origine bacteriană – 938 persoane, inclusiv 4 în botulism şi 102 de persoane – în otrăvirile cu ciuperci.
Pentru prevenirea BDA în deosebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli:
- spălatul mâinilor cu săpun poate reduce cu o treime riscul de infectare prin BDA. A spăla mîinile cu săpun după veceu, înainte de masă şi pînă la pregătirea bucatelor şi a controla dacă acest lucru este respectat de copii;
- alăptarea naturală a copiilor mici pentru un termen cît mai îndelungat, este cea mai eficientă măsură de prevenire a cazurilor de BDA la sugari;
- a nu folosi în alimentaţie produsele alimentare uşor alterabile cu termeni de păstrare expirat sau de calitate negarantată (vizual, gustativ);
- a nu procura aceste produse în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare;
- a respecta regimul de prelucrare termică a produselor alimentare;
- a aplica măsuri preventive pentru prevenirea apariţiei în casă, mai ales la bucătărie, a muştelor, gîndacilor, rozătoarelor;
- a folosi pentru băut numai apă fiartă sau îmbuteliată;
- a nu permite scăldatul în bazinele acvatice deschise neprevăzute pentru acest scop;
- a nu folosi ouăle de gîscă şi raţe, mai ales fără prelucrarea termică;
- a spăla şi dezinfecta toate suprafeţele la bucătărie, obiectele folosite la prepararea bucatelor (cuţite, fundişoare etc.);
- a preveni contactul dintre produsele gata şi materia primă, a folosi inventar separat pentru prelucrarea lor;
- a spăla bine sub apă curgătoare fructele şi legumele ce se folosesc fără prelucrare termică;
- atunci cînd se organizează anumite festivităţi, a nu pregăti produse alimentare din timp cu 2-3 zile înainte, a nu folosi ouăle de gîscă şi raţe pentru pregătirea prăjiturilor cu cremă, torturilor şi salatelor, a păstra separat materia primă şi produsele pregătite în frigider, a nu implica în procesul pregătirii alimentelor persoane cu febră, semne clinice de BDA şi infecţii respiratorii acute;
- a solicita informaţii, consultaţii în domeniul profilaxiei holerei şi BDA la medicii de familie şi specialiştii centrelor de medicină preventivă teritoriale.